Romii care au muncit in ghetourile naziste pot primi pensie

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 17.02.2015 20:54 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Ambasada Republicii Federale Germania a publicat, pe data de 12.02.2015, informaţii privind dreptul la pensie ce deriva dintr-o activitate de munca desfaşurata intr-un ghetou, informare survenita ca urmare a modificarii cadrului legislativ intern in acest domeniu in anul 2014.

Agenţia Naţionala pentru Romi acorda informare şi sprijin pentru obţinerea dreptului de pensie pentru romii care au desfaşurat munca intr-un ghetou, in perioada regimului naţional-socialist din Germania (1933-1945).

Beneficiarii eligibili sunt: (1) persoanele care au muncit in ghetou şi care beneficiaza de o pensie de vechime regulamentara, sau (2) soţul/soţia supravieţuitor(oare), ca urmare a muncii prestate de soţie/soţ intr-un ghetou, pot solicita pensie de urmaş.
Potrivit legii germane, moştenitorii (fii, nepoţi) nu sunt indreptaţiţi sa depuna un dosar pentru a solicita aceasta pensie.

Preşedintele ANR, dl. Daniel Vasile: ”Adresam un apel la etnicii romi sa faca cunoscut in comunitaţile lor, pentru ca membrii familiei care ar putea fi beneficiari sa-şi ceara dreptul la pensie pentru munca pe care au prestat-o in ghetouri, in perioada 1933-1945. Puteţi gasi informaţii specializate şi sprijin in formularea cererilor şi completarea dosarelor pentru a fi analizate de cele trei asigurari de pensii germane, petenţii de etnie roma care indeplinesc criteriile se pot adresa Agenţiei Naţionale pentru Romi”.

Cum va poate sprijini ANR in depunerea dosarului?

Paşii sunt urmatorii:
1. In urma unei campanii media, IDENTIFICAM SUPRAVIEŢUITORII: aceasta presupune organizarea de interviuri cu aceştia şi, pornind de la informaţiile furnizate de potenţialii beneficiari in interviuri (de unde au fost deportaţi, cu cine, unde, cand s-au intors etc.), ii ajutam şi ii direcţionam sa completeze cererile catre Arhivele Statului, pentru a li se elibera dovada ca au fost deportaţi. Taxa pentru eliberarea unui astfel de document este de 45 RON, iar ANR dispune de un buget prevazut in proiect pentru eliberarea unui numar cat mai mare de solicitari de documente din partea supravieţuitorilor.
2. SUPRAVIEŢUITORII vor face o DECLARAŢIE NOTARIALA, declaraţia este una complexa, trebuie furnizate o serie de detalii, de genul: cum au lucrat, unde, perioada etc., declaraţie mult diferita faţa de despagubirile acordate in urma cu 10 ani de OIM-Geneva). ANR, pe baza informaţiilor furnizate in interviuri, ii ajuta pe supravieţuitori sa-şi completeze aceste declaraţii.
3. Urmeaza COMPLETAREA FORMULARELOR IN LIMBA GERMANA.
Pentru a beneficia de prevederile legii 189/2000, beneficiarii trebuie sa fi fost deportaţi in Transnistria. Aceasta se poate dovedi fie prin documentele din arhiva, fie cu ajutorul declaraţiilor notariale. De asemenea, Legea 189/2000 ofera nişte drepturi pe care, din pacate, adeseori supravieţuitorii nu le cunosc. ANR poate, de asemenea, sa ofere sprijin beneficiarilor in exercitarea acelor drepturi.
Clarificari:
Pentru pensia oferita de statul german, condiţiile sunt speciale:
NU este vorba despre despagubiri propriu-zise, ci despre o forma de pensie. Vorbind strict despre romi, ei trebuie sa:
- fi fost deportaţi in Transnistria;
- sa fie inca in viaţa (in ciuda zvonurilor lansate in ultima perioada, fiii/fiicele, nepoţii etc. nu sunt eligibili pentru a solicita drepturile de pensie ale defuncţilor). Singurii urmaşi care pot primi jumatate din dreptul supravieţuitorului sunt vaduvul/vaduva, cu condiţia sa fi fost casatoriţi legal (ceea ce, din pacate, adeseori, nu este cazul foştilor nomazi).
- sa fi muncit voluntar in Transnistria. Cei care au muncit forţat nu sunt eligibili (se presupune ca au fost deja despagubiţi prin banii oferiţi de OIM-Geneva: programul pentru munca forţata). Se considera ca daca ai muncit pentru mancare, haine etc. ai fost platit, aşadar eşti eligibil(a) pentru aceasta pensie oferita de statul german.
- cu cat supravieţuitorul/supravieţuitoarea se afla la o varsta mai inaintata (era mai mare in Transnistria, deci capabil(a) sa munceasca), cu atat şansele lui/ei de a beneficia de aceasta pensie sunt mai mari.
- o alta condiţie importanta este ca solicitantul/solicitanta sa aiba cel puţin 60 de luni (cinci ani) de munca/de asigurare. Ca in cazul oricarei pensii, solicitantul/solicitanta trebuie sa demonstreze o perioada minima de munca. Asigurarile de pensii germane accepta ca perioada de deportare de pana la doi-trei ani din Transnistria sa fie considerata perioada de munca (1942-1944, uneori chiar 1945). Dar, solicitanţii trebuie sa demonstreze ca au efectuat restul pana la 60 de luni. Fiecare supravieţuitor va trebui sa posede documente care sa ateste ca indeplinesc şi aceasta condiţie (ideal ar fi sa aiba decizia Casei de Pensii, dar, in lipsa acesteia, este posibil sa fie acceptate şi copii ale carţilor de munca, autorizaţii de practicare a meşteşugului etc.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.