Salariul mediu lunar net se situeaza sub media pe economie in 36 de judete

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 25.09.2015 15:21 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

# Castigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat in anul 2014 (2328 lei) a fost cu 7,6% (+165 lei) mai mare decat cel din anul 2013, informeaza Institutul Naţional de Statistica.
# Castigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (1697 lei) a inregistrat o crestere de 7,5% (+118 lei), comparativ cu anul precedent.
# Angajatorii au cheltuit in medie intr‐o luna 2988 lei/salariat.
# Numarul mediu al salariaţilor in anul 2014 a fost de 4507,7 mii persoane, in crestere cu 64,1 mii persoane comparativ cu anul precedent.
# Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2014 a fost de 4900,7 mii persoane, mai mare cu 99,6 mii persoane faţa de anul precedent.

Castigul salarial mediu lunar

Cele mai mari castiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţionala, s‐au realizat in anul 2014 in: intermedieri financiare si asigurari (de 2,2 ori), informaţii si comunicaţii cu 97,8%, industria extractiva cu 92,1%, producţia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiţionat cu 82,3%, administraţie publica cu 62,3%, activitaţi profesionale, stiinţifice si tehnice cu 43,9%, invaţamant cu 2,1%, transport si depozitare cu 0,6%.

Castigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanţa sub media pe economie au fost in: hoteluri si restaurante (‐43,5%), alte activitaţi de servicii (‐32,8%), construcţii (‐26,9%), activitaţi de spectacole, culturale si recreative (‐26,4%), activitaţi de servicii administrative si activitaţi de servicii suport (‐25,7%), agricultura, silvicultura si pescuit (‐25,2%), tranzacţii imobiliare (‐20,8%), comerţ (‐16,8%), sanatate si asistenţa sociala (‐11,8%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, activitaţi de decontaminare (‐11,1%), industria prelucratoare (‐7,0%).
In anul 2014, indicele castigului salarial real (exprimat ca raport intre indicele castigului salarial nominal net si indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 131,2% faţa de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale faţa de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale faţa de anul 2008.
Femeile au castigat in medie cu 178 lei mai puţin decat barbaţii, realizand un castig salarial mediu lunar brut de 2234 lei (faţa de 2412 lei al barbaţilor) si un castig salarial mediu lunar net de 1627 lei (faţa de 1761 lei al barbaţilor).
Barbaţilor le revin castiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor in majoritatea activitaţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regasindu‐se in: intermedieri financiare si asigurari (41,3%), alte activitaţi de servicii (27,8%) si industria prelucratoare (27,6%).

In profil teritorial, pe judeţe, castigul salarial mediu lunar net in anul 2014 s‐a situat sub media pe economie in 36 dintre judeţe.
Cel mai scazut nivel, respectiv de 1251 lei s‐a inregistrat in judeţul Harghita, cu 26,3% mai puţin decat media pe economie.
La polul opus s‐a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Municipiul Bucuresti (2441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu al forţei de munca

Costul mediu lunar al forţei de munca a fost in anul 2014 de 2988 lei/salariat, in crestere cu 6,2% faţa de anul precedent.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare in activitaţile: industria extractiva (de 2,3 ori), intermedieri financiare si asigurari (de 2,2 ori), informaţii si comunicaţii (+90,1%), producţia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer condiţionat (+86,2%), activitaţi profesionale, stiinţifice si tehnice (+42,4%), administraţie publica (+31,4%).
Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au inregistrat in activitaţile de hoteluri si restaurante (‐44,7%), alte activitaţi de servicii (‐33,0%), construcţii (‐27,0%), activitaţi de servicii administrative si activitaţi de servicii suport (‐26,3%), activitaţi de spectacole, culturale si recreative (‐26,2%).

Numarul mediu al salariaţilor

In anul 2014, numarul mediu al salariaţilor a fost de 4507,7 mii persoane, in crestere faţa de anul precedent cu 64,1 mii persoane.
Barbaţii predomina in randul salariaţilor (2375,4 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numarului mediu de salariaţi).
Faţa de anul anterior, numarul mediu al salariaţilor barbaţi a crescut cu 16,0 mii persoane, iar numarul femeilor salariate a crescut cu 48,1 mii persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in sectorul terţiar, ponderea acestora reprezentand 61,1% in anul 2014.
In sectorul secundar (industrie si construcţii) lucrau 36,5% dintre salariaţi, iar in cel primar numai 2,4%.
Activitaţile din construcţii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenţa de barbaţi, acestia reprezentand 86,6%, respectiv 83,8% din totalul salariaţilor.
Activitaţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de munca salariate sunt cele de sanatate si asistenţa sociala (79,8% din numarul total al salariaţilor din ramura), invaţamant (70,5%), intermedieri
financiare si asigurari (69,4%), hoteluri si restaurante (61,5%).

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2014

Efectivul salariaţilor la sfarsitul anului 2014 a fost de 4900,7 mii persoane; comparativ cu sfarsitul anului 2013, efectivul salariaţilor a inregistrat o crestere cu 99,6 mii persoane.
In profil regional, efectivul salariaţilor a inregistrat cresteri in toate regiunile faţa de sfarsitul anului 2013.
Regiunile cu cele mai mari cresteri ale efectivului de salariaţi au fost Nord‐ Vest (+26,2 mii persoane) si Vest (+19,1 mii persoane).
Comparativ cu celelalte regiuni ale ţarii, in regiunea Bucuresti‐Ilfov se concentreaza cea mai mare parte din efectivul salariaţilor din economie, respectiv peste o cincime.
Regiunile in care activitaţile sectorului primar depasesc ponderea medie pe ţara (2,3% pe total economie) sunt: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,2%), Vest (2,7%) si Sud‐Vest Oltenia (2,4%).

Regiunile care concentreaza o proporţie semnificativa a salariaţilor in sectorul industriei si construcţiilor sunt: Vest, Centru, Nord‐Vest, Sud‐ Muntenia, Sud‐Vest Oltenia, Sud‐Est (45,5%, 42,7%, 41,0%, 40,6%, 37,8%, 36,3%, faţa de 36,2% media pe ţara).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regaseste in regiunea Bucuresti‐ Ilfov (60,7% faţa de 41,5% pe total economie), iar in sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a inregistrat in regiunea Nord‐Est (27,5% faţa de 20,0% media pe ţara).
La sfarsitul anului 2014, efectivul salariaţilor din societaţile cu capital privat a fost majoritar (74,1%) si a inregistrat o crestere cu 3,1% comparativ cu anul precedent.
Distribuţia salariaţilor dupa forma juridica a intreprinderilor in care lucreaza arata ca cei angajaţi in societaţile comerciale au reprezentat 78,1% din efectivul total de salariaţi, in crestere cu 2,4% faţa de anul precedent.

 
 
 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.