Sedinta de guvern din 18 decembrie - Proiecte de lege

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 19.12.2012 14:03 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Actele normative care au fost incluse pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului României din 18 decembrie:
1. PROIECT DE LEGE privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante
Proiectul de lege adoptat de Guvern armonizează legislaţia română cu Directiva 2011/7/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale. Noua reglementare introduce un regim mai sever al obligaţiilor autorităţilor contractante, scopul instrumentului european fiind cel de a crea mecanisme suficient de persuasive pentru ca instituţiile statelor membre să execute în termen cât mai scurt obligaţia de plată a preţului bunurilor/prestaţiilor. Proiectul de lege vizează stabilirea unor termene maximale de plată (contractuale şi legale): în raporturile dintre profesionişti, un termen contractual de maxim 60 de zile şi un termen legal:
• 30 de zile de la data primirii facturii
• 30 de zile de la data primirii bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data facturii este incertă
• 30 de zile de la data finalizării procedurii de execuţie

2. PROIECT DE LEGE pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesuale penale
Proiectul de lege aduce mai multe schimbări în aplicarea legii procesual penale, dintre care menţionăm:
• Au fost abrogate textele referitoare la secretul bancar şi cel profesional din legea specială privind prevenirea spălării banilor, precum şi din cele de organizare şi funcţionare a DNA şi DIICOT
• Au fost abrogate dispoziţiile alin. 3 şi 4 ale art. 234 din Legea 86/2006 privind Codul vamal, care prevedeau că, în cazul infracţiunilor vamale, datoria vamală serveşte la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale
• S-a realizat o reglementare uniformă a competenţelor organelor de control care constată infracţiuni cu prilejul desfăşurării activităţii
• Potrivit distincţiei între tehnicile de supraveghere (interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio etc.) şi tehnicile de cercetare (utilizarea investigatorilor sub acoperire, participarea autorizată la anumite activităţi etc.) se stabileşte principiul că tehnicile de supraveghere sunt dispuse de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar tehnicile de cercetare de către procurori. Acest principiu este în concordanţă atât cu practica CEDO, cât şi cu legislaţiile altor state din Uniunea Europeană.
• A fost reconsiderată procedura camerei preliminare din perspectiva raportului dintre judecătorul care soluţionează fondul cauzei (chemat să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei) şi judecătorul de cameră preliminară (chemat să decidă care acte ale procurorului sunt valabile şi în baza căror probe urmează a fi soluţionat fondul). S-a adoptat astfel soluţia potrivit căreia judecătorul care exercită funcţia de verificare a legalităţii trimiterii în judecată să exercite în continuare funcţia de judecată în aceeaşi cauză.

3. PROIECT DE LEGE privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Proiectul de lege adoptat de Guvern reconfigurează cadrul general privind executarea pedepselor neprivative de libertate în situaţia în care sistemul penal român a suferit schimbări de substanţă prin adoptarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală. Dintre schimbările preconizate menţionăm:
• Activitatea de punere în executare a sancţiunilor neprivative de libertate este plasată, în cea mai mare parte, sub autoritatea judecătorului delegat cu executarea
• Actul normativ reglementează procedura de acreditare a persoanelor din comunitate ce urmează a fi implicate în punerea în executare a sancţiunilor
• În ceea ce priveşte amenzile aplicate persoanelor fizice, achitarea trebuie să se facă în termen de trei luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. În cazul imposibilităţii achitării integrale, se poate dispune de către judecătorul delegat eşalonarea plăţii în rate pe o perioadă ce nu poate depăşi doi ani. Această sancţiune este posibil să fie executată prin prestarea unei munci în folosul comunităţii
• În cazul persoanelor juridice, neachitarea amenzii duce la executare silită
• Ca o noutate în legislaţia penală română, Proiectul de lege introduce măsura de amânare a aplicării pedepsei. De asemenea, sunt reglementate suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, eliberarea condiţionată şi punerea în executare a măsurilor educative neprivative de libertate, de exemplu stagiul de formare civică.

4. PROIECT DE LEGE privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune
Guvernul a adoptat acest Proiect de lege care regândeşte sistemul de probaţiune atât din punct de vedere organizaţional, cât şi funcţional prin internalizarea valorilor, principiilor şi abordărilor moderne promovate la nivel european. Dintre noutăţile aduse de acest act normativ menţionăm:
• Activitatea de evaluare pe care o realizează consilierul de probaţiune utilizează două criterii – primul dat de distincţia minori-majori, iar al doilea de etapele procesului penal.
• Pentru prima dată în legislaţia română este reglementată expres formularea de propuneri motivate cu privire la măsurile educative şi programele de reintegrare socială sau alte obligaţii considerate cele mai potrivite pentru a fi impuse minorului.
• Evaluarea inculpaţilor majori este gândită in mod similar în ideea de a sprijini organul judiciar cu un aport informaţional suplimentar. Evaluarea inculpaţilor majori este consemnată într-un raport de evaluare.
• Reglementarea procesului de supraveghere este definită ca fiind un ansamblu integrat între activitatea de control şi cea de asistare. Pe de altă parte, reglementarea procesului de supraveghere consideră că serviciului de probaţiune îi revine un rol major de coordonator al activităţilor şi intervenţiilor derulate faţă de persoana supravegheată. În susţinerea acestei abordări, a fost introdus expres conceptul de management de caz.

5. PROIECT DE LEGE privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Acest act normativ reconfigurează cadrul general privind executarea pedepselor privative de libertate în situaţia în care sistemul penal român a suferit schimbări de substanţă prin adoptarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală. Dintre schimbările preconizate menţionăm:
• Instituţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care are ca principală atribuţie supravegherea şi controlul legalităţii în executarea pedepselor sau măsurilor privative de libertate în penitenciare sau în alte locuri de reţinere sau de arestare preventivă. Încheierile judecătorului de supraveghere devenite executorii, precum şi dispoziţiile scrise date administraţiei sunt obligatorii.
• Controlul antiterorist şi de specialitate se aplică tuturor persoanelor şi bagajelor, precum şi mijloacelor de transport care au acces în penitenciar.
• Percheziţia deţinuţilor şi recoltarea probelor biologice
• Aplicarea cu titlu provizoriu a unui tip de regim de executare a pedepselor (de maximă siguranţă, închis, semideschis şi deschis) pentru o scurtă perioadă de timp, după perioada de carantină
• Proiectul de lege introduce un nou drept care poate fi exercitat de persoanele condamnate, dreptul la convorbiri online
• Tratamentul necesar deţinuţilor cu tulburări psihice grave
• Introducerea posibilităţii pentru deţinuţi de a se oferi voluntari şi de a presta o activitate în interesul comunităţii
• Se instituie obligativitatea eliberării condiţionate numai din regimurile deschis sau semideschis

6. PROIECT DE LEGE pentru modificarea alin. (1) al art.11 al Capitolului II din Titlul VII al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
Guvernul a aprobat un Proiect de Lege prin care se actualizează, de la 31.12.2012 la 31.12.2013, punerea în aplicaţie a prevederilor legislaţiei în vigoare pentru finalizarea procedurilor de admitere la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti S.A.. Prin finalizarea cu succes a ofertelor publice se va realiza listarea la BVB a societăţilor nominalizate în Anexa la Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi în Anexa la HG nr. 574/2006, se vor produce schimbări în acţionariatul societăţilor sau companiilor naţionale în cauză, în sensul apariţiei unor acţionari privaţi. Astfel, aceste societăţi se vor conforma în viitor şi prevederilor legale specifice pieţei de capital.

7. PROIECT DE LEGE pentru modificarea şi completarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale
Guvernul a adoptat un Proiect de Lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, stimularea ocupării forţei de muncă, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Principalele reglementări introduse în Proiect sunt:
• Acordarea de servicii gratuite de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cea formală;
• Acordarea primelor de mobilitate, inclusiv şomerilor de lungă durată;
• Reducerea condiţionalităţilor de implementare a unor măsuri active prin reducerea de la 3 la 1,5 ani, respectiv de la 2 la 1,5 ani, a obligaţiei de menţinere a raporturilor de muncă pentru angajatorii care angajează absolvenţi, respectiv şomeri în vârstă de peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale;
• Promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială, prin stimularea angajatorilor care încadrează tineri aflaţi în această categorie;
• Modificarea anumitor prevederi legate de plata indemnizaţiilor de şomaj, în condiţiile prevăzute de reglementările comunitare cu privire la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaţilor, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora, care se deplasează în interiorul comunităţii europene;
• Eliminarea obligaţiei ANOFM de a aplica măsurile de executare silită în cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului pentru asigurările pentru şomaj, având în vedere că, începând cu anul 2004, această atribuţie revine organelor specializate ale Ministerului Finanţelor Publice

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.