Spaga medie in sistemul sanitar este de... 424 lei

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 15.12.2013 15:35 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

In condiţiile in care discuţiile despre funcţionarea sistemului sanitar prezinta un interes din ce in ce mai mare, fiind centrate in special pe exemplele negative, salarizare, finanţare, situaţia pacienţilor, Solidaritatea Sanitara prezinta o abordare ştiinţifica a unor teme extrem de importante pe buna funcţionare a Sanataţii.
Este vorba de Studiul privind sistemul de salarizare din Sanatate in Romania.
Analiza de caz: salarizarea in funcţie de performanţa, respectiv de concluziile acestuia, care evidenţiaza prin intermediul unei cercetari de sociologie medicala stari de fapt privind situaţia salariaţilor şi a pacienţilor, precum şi estimari privind amploarea unor fenomene cum ar fi dimensiunea plaţilor informale şi nivelul costurilor suportate de pacienţi.

Concluziile studiului

Inechitaţile salariale

46% dintre salariaţi sunt afectaţi de fenomenul inechitaţilor salariale, determinat de incoerenţele legislative din ultimii 5 ani, aceştia avand salariul mai mic decat colegii loc care au acelaşi nivel de pregatire şi lucreaza la acelaşi loc de munca.
Rezultatele cercetarii au indicat un nivel crescut insatisfacţiei faţa de nivelul salariilor in randul lucratorilor din Sanatate. Nivelul satisfacţiei faţa de recunoaşterea statutului de catre societate este unul foarte scazut, comparabil cu nivelul insatisfacţiei faţa de salarizare; motiv pentru care putem considera ca salariaţii tind sa perceapa nivelul salarizarii drept principalul indicator al recunoaşterii statutului social.

Salarizarea in funcţie de performanţa

In mod surprinzator raportat la opinia publica, circa 84 % dintre salariaţi sunt de acord cu introducerea unui sistem de salarizare care sa garanteze salarizarea in funcţie de performanţa.
40% dintre respondenţi indica un grad de satisfacţie mare şi foarte mare faţa de introducerea unui astfel de sistem.
Intr-o contradicţie evidenta cu unele revendicari vehiculate de mişcarile de protest din acest an, varianta salarizarii in conformitate cu Legea nr. 284/2010 nu este una dorita de salariaţi.
Din punctul de vedere al salariaţilor salarizarea in funcţie de performanţa ar trebui sa se aplice tuturor categoriilor de salariaţi (52%), urmata de tuturor categoriilor de personal (38%).
Se remarca in mod clar diferenţa intre opţiunile salariaţilor şi cele ale Ministerului Sanataţii.
74% dintre salariaţi considera ca salarizarea in funcţie de performanţa trebuie sa se aplice in mod diferenţiat pe categorii de salariaţi şi pe specialitaţi.

Relaţia dintre creşterea salariilor şi creşterea calitaţii serviciilor medicale

84% dintre salariaţi considera ca creşterea salariilor va conduce la creşterea calitaţii serviciilor medicale; 78% dintre respondenţi au indicat creşterea discreta sau semnificativa a calitaţii serviciilor medicale in cazul introducerii salarizarii in funcţie de performanţa.

Evaluarea personalului

Avand in vedere categoriile de criterii propuse de catre Ministerul Sanataţii pentru evaluarea personalului in vederea salarizarii in funcţie de performanţa, raspunsurile salariaţilor indica urmatoarea pondere in evaluare pentru fiecare categorie de criterii:
-   Nivelul de pregatire profesionala – 35%
-   Cantitatea muncii – 21%
-   Calitatea muncii – 32%
-   Fidelizarea muncii – 12%.
Solidaritatea Sanitara considera ca pentru fiecare din aceste categorii este necesara in continuare elaborarea cate unui set de criterii relevante pentru evaluarea activitaţii profesionale, respectiv salarizarea in funcţie de performanţa.

Reforma finanţarii sistemului sanitar

In ceea ce priveşte reforma finanţarii Sanataţii, introducerea asigurarilor complementare cumuleaza 50,9% din opţiunile salariaţilor; acelaşi procent indica drept parte a soluţiei creşterea nivelului de colectare la bugetul asigurarilor sociale de sanatate.
Suportarea diferenţelor de cost (pentru ceea ce depaşeşte pachetul de baza) este indicata de doar 25,8% dintre salariaţi.
In opinia salariaţilor, disponibilitatea de plata suplimentara a pacienţilor, direct catre unitaţile sanitare, pentru serviciile nedecontate de CNAS, sunt minime, cca. 70% din respondenţi indicand valorile nu exista şi mica.

Redistribuirea veniturilor suplimentare

Avand in vedere faptul ca Ministerul Sanataţii, in cadrul proiectului legii salarizarii in funcţie de performanţa (prin care vizeaza de fapt sa introduca salarizarea suplimentara pentru munca suplimentara/munca desfaşurata in afara programului normal de lucru), intenţioneaza o redistribuire a veniturilor suplimentare realizate de unitate, distribuţia acestor venituri intre diferitele categorii profesionale şi unitate indicata de salariaţi este urmatoarea: medic – 45%; asistenţi medicali – 22%; alţi membri ai echipei medicale – 12%; alte categorii de salariaţi – 8%; unitatea – 13%.
Se poate observa ca modelul propus de respondenţi difera intr-o masura considerabila de cel avut in vedere de Ministerul Sanataţii, ceea ce impune revizuirea acestuia.
Una din diferenţele importante: veniturile astfel realizate ar trebui sa beneficieze toţi salariaţii unitaţii, in procente variabile, pornind de la faptul ca toţi participa, prin activitatea lor specifica, la realizarea actului medical.

Condiţionarea actului medical

Raportat la opinia comuna, procentul pe care-l ocupa condiţionarea tratamentului de plaţile informale (cca. 6%) este mult mai mic decat cel indus de frecvenţa cu care acest aspect este vehiculat.
Insa, atat din perspectiva normalitaţii funcţionarii sistemului sanitar cat şi, mai ales, din punctul de vedere al intereselor pacienţilor, procentul de aproape 6% este ingrijorator atunci cand vorbim de condiţionarea actului medical, aceste cazuri inscriindu-se in categoria a ceea ce opinia publica desemneaza drept şpaga.
Valoarea medie a sumelor obţinute in cazul condiţionarii actului medical (ca medie a valorilor indicate de cei 6% dintre respondenţii care au aratat existenţa condiţionarii actului medical) este de 424 lei.

Plaţile informale voluntare

Existenţa plaţilor informale voluntare facute de pacienţi catre personal este indicata de cca. 37% dintre respondenţi.
Cuantumul mediu al plaţilor voluntare (indicat doar de respondenţii care au confirmat existenţa plaţilor voluntare) este de 166 lei.

Echitatea veniturilor informale

Marea majoritate (92%) a salariaţilor care au indicat existenţa plaţilor informale (doar aceştia raspunzand la aceasta intrebare) considera inechitabil „sistemul plaţilor informale”.
Principalii beneficiari ai plaţilor informale sunt medicii, urmaţi de asistenţii medicali.
Majoritatea medicilor considera ca beneficiaza de plaţile informale/onorariu medicii şi asistenţii, in timp ce majoritatea asistenţilor considera ca beneficiaza doar medicii.
50,3% dintre respondenţi considera ca sistemul plaţilor informale trebuie inlocuit de un sistem eficient de asigurari de sanatate, care sa genereze finanţarea suplimentara a sistemului sanitar, respectiv posibilitatea unei salarizari corespunzatoare.
Daca adaugam şi respondenţii care cred ca plaţile informale ar trebui sa fie pur şi simplu eliminate, se ajunge la un procent de 72% dintre respondenţi care doresc eliminarea plaţilor informale, sub o forma sau alta.
Doar 28% dintre respondenţi considera necesara oficializarea plaţilor informale, marea lor majoritate indicand insa faptul ca o astfel de varianta ar trebui dublata de mecanisme care sa asigure distribuirea lor echitabila.
Dupa cum se poate observa, in varianta legalizarii plaţilor informale, se pune totuşi problema echitaţii unui astfel de sistem, marea majoritate a salariaţilor considerand ca el este inechitabil. Ţinand cont de faptul ca aceasta varianta este vehiculata, inclusiv la nivel oficial, este evident ca ea nu este agreata de salariaţi.

Cumpararea medicamentelor şi a materialelor sanitare de catre pacienţi

45% dintre respondenţi au evidenţiat faptul ca pacienţii sunt nevoiţi sa-şi cumpere medicamente necesare tratamentului.
Valoarea medie a costurilor suportate de pacienţi (indicata doar de respondenţii care au menţionat existenţa unor astfel de situaţii) este de 136 lei.
Cca. 37% dintre respondenţi indica faptul ca la locul lor de munca pacienţii sunt nevoiţi sa-şi cumpere materiale sanitare.
Valoarea medie a costurilor suportate de pacienţi (indicata doar de respondenţii care au menţionat existenţa unor astfel de situaţii) este de 128 lei.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.