USL: Ce am promis si ce am facut

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 21.12.2012 00:05 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Guvernul USL a reusit in mandatului mai-noiembrie 2012 mai mult decat stabilitate si predictibilitate. A arătat că în România se poate realiza o consolidare fiscală echitabilă, sustenabilă. A continuat ajustarea fiscală, fără a tăia din veniturile oamenilor. Dimpotrivă, a reusit să corecteze greşeli din trecut.

Guvernul USL a reusit continuarea ajustarii fiscale gasind concomitent solutii de relansare a economiei.  Guvernul USL a reusit sa securizeze economia, respectand toate tintele convenite cu FMI si CE, consolidand stocul tampon din Trezorerie la 4 luni de acoperire a cheltuielilor curente. Increderea ridicata a investitorilor interni si externi se vede in reducerea randamentelor la emisiunile interne si externe de obligatiuni.

Desi a trebuit sa rezolve multe dintre problemele ramase necorectate de fostele guverne (nemultumirile legate de taierile de venituri, risipa si jaful din bugetul public, energie s.a, bomba unor cheltuieli ridicate cu dobanzile dupa guvernarea pe datorie din ultimii ani etc), Guvernul USL a reusit sa realizeze un compromis corect intre austeritate si relansare economica, intre economic si social, intre nevoia unui stat puternic si reducerea risipei.

CE AM PROMIS ŞI CE AM FĂCUT

REPARAREA NEDREPTĂŢILOR SOCIALE. Am promis corectarea unor inechităţi sociale. Am adoptat OUG nr. 15 din mai 2012 prin care au fost majorate salariile personalului bugetar cu 8% începând cu luna iunie a.c. şi cu 7,4% începând cu luna decembrie a.c.,în scopul aducerii salariilor respective la nivelul din iunie 2010. Am aprobat OUG nr. 19 din mai 2012 având ca obiectiv restituirea sumelor reţinute pensionarilor, în mod necuvenit, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională, de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la 30 aprilie 2012 şi stoparea taxării cu 5,5% pentru fondul de sănătate a pensiilor care a făcut obiectul deciziei Curţii Constituţionale.

GESTIONAREA EFICIENTĂ A BANILOR PUBLICI. Am promis gestionarea eficientă a banului public. Am emis OUG nr. 26 din mai 2012 prin care s-au redus substanţial o serie de cheltuieli bugetare ineficiente şi inoportune constând în: Reducerea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a celor privind deplasările în străinătate în semestrul II 2012 faţă de semestrul II 2011; Interzicerea achiziţionării de servicii juridice şi de consultanţă de către organele centrale şi locale ale statului, în condiţiile în care acestea dispun de structuri proprii cu profil similar; Interzicerea achiziţionării studiilor de fezabilitate pentru obiective de investiţii care nu au asigurată finanţarea; Limitarea substanţială a achiziţionării de tipărituri şi altor bunuri cu caracter de protocol; Limitarea numărului de angajaţi din sectorul public care pot face parte din delegaţii în străinătate.

REDUCEREA EVAZIUNII FISCALE. Am promis Zero toleranţă în faţa evaziunii fiscale. Prin OUG nr. 24 din 2012 pentru modificarea şi completarea legii nr. 572/2003 privind Codul Fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale s-a decis următoarele: Introducerea obligaţiei marcării păcurii şi altor produse energetice asimilate acesteia din punct de vedere al accizelor – măsură activă de combatere fermă a evaziunii fiscale care, de altfel, şi-a arătat roadele, deoarece în perioada august –septembrie 2012 încasările din acciza la motorină au crescut cu 114 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI. Am promis relaxarea constrângerilor pentru mediul de afaceri. Am majorat plafonul de scutire la plata TVA de la 35.000 euro la 65.000 euro, cu aplicare de la 1 iulie 2012 ceea ce a generat o relaxare fiscală consistentă la nivelul micilor întreprinzători. Am asigurat un tratament fiscal stimulativ la nivelul sistemului bancar pentru valorificarea creanţelor neperformante,cu efectefavorabile în privinţa relansării creditării. Am acordat dreptul recuperării pierderii fiscale în cazul fuziunii şi divizării firmelor.

RESPECTAREA ANGAJAMENTELOR CU FINANŢATORII INTERNAŢIONALI. România a îndeplinit toate angajamentele convenite cu creditorii internaţionali, aprobarea Scrisorilor de Intenţie făcându-se fără probleme de fiecare dată. România îşi va respecta ţinta principală a acordului preventiv – reducerea deficitului bugetar efectiv de la  4,1% din PIB în 2011 la 2,2% din PIB în 2013. Deficitul bugetar structural redus de la 3% din PIB in 2011 la 0,9% din PIB estimat pentru 2012. Aceasta reducere substantiala a deficitului, chiar intr-un an electoral, este o performanta remarcabila, care asigura credibilitate şi predictibilitate politicii economice a Guvernului şi finanţarea la costuri rezonabile a deficitului bugetar şi a celui extern.

RENUNŢAREA LA MODELUL BAZAT PE ÎNDATORARE. Nevoia de finanţare brută a României va scădea de la 12,3% din PIB în 2012 la 11,4% din PIB în 2013. Ungaria va avea în 2013 o nevoie de finantare brută de 20,5% din PIB iar Polonia 9,9% din PIB. Aceasta înseamnă crearea de spaţiu fiscal pentru măsuri de stimulare a economiei şi fonduri mai mari pentru educatie, sănătate, agricultură, infrastructură etc.

CREŞTEREA ÎNCREDERII INVESTITORILOR. Increderea investitorilor de pe pieţele internaţionale este mai mare acum decat la preluarea primului mandat al guvernării USL, în mai. Prima de risc pe care o practică asigurătorii pentru titlurile emise de statul român (CDS) a ajuns la numai 215,6 puncte de bază, respectiv 2,15% comparativ cu 337,5 puncte de bază, adică 3,37% în 7 mai a.c., ceea ce reprezintă o reducere cu peste o treime în această perioadă. De subliniat că nivelul CDS-ului României este mai scăzut,în prezent,cu circa 40 puncte de bază faţă de cel al Ungariei şi cu aproximativ 30 puncte de bază faţă de cel al Croaţiei.

SCĂDEREA COSTURILOR DE FINANŢARE. Costul finanţării trezoreriei pe piaţa internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. Costul finanţării trezoreriei pe piaţa internă se situează la un nivel mai redus comparativ cu începutul anului. La începutul lunii septembrie a.c. la o solicitare de euroobligaţiuni însumând 750 milioane euro investitorii străini au oferit 3,5 miliarde euro, respectiv de 4,7 ori mai mult, la un cost de 5,1% pentru o scadenţă de 6 ani, ceea ce reprezintă o scădere cu 0,15pp comparativ cu emisiunea similară din septembrie 2011, în condiţiile în care aceasta avea o scadenţă mai scurtă de doar 5 ani. Pe 21.10.2012, Guvernul USL a înregistrat un important succes pe piaţa internă de capital, reusind să vândă obligaţiuni de stat în euro, pe termen de 2,8 ani, în sumă de 421,5 milioane euro (faţă de 150 milioane euro solicitate), la un cost mediu de numai 3,76%. Creşterea încrederii pieţelor de capital în Guvernul Ponta faţă de cele precedente ale PDL este demonstrată, în mod evident, de faptul că la o scadenţă relativ similară (3 ani), în mai 2011, Executivul de atunci s-a împrumutat, tot de pe piaţa internă, la un cost mediu de 4,89%, respectiv cu 1,13pp mai mult decât a reuşit ieri actualul executiv. În data de 31 octombrie 2012, România a atras cu succes, prin Ministerul Finanţelor Publice, o sumă de 1,5 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, în urma unei emisiuni de obligaţiuni de stat denominate în euro.  Costul mediu la care s-a reuşit operaţiunea, respectiv 5,04 la sută, reprezintă minimul istoric al emisiunilor suverane realizate de România. În acelaşi timp, scadenţa împrumutului a fost extinsă la şapte ani, cu doi ani mai mult decât cea aferentă finanţărilor externe precedente.

MENŢINEREA ŞI CONSOLIDAREA BUFFERELOR INTERNE ŞI EXTERNE. Rezerva financiară a Trezoreriei statului (buffer-ul valutar) creată în urma acordului cu partenerii externi pentru a acoperi necesarul de finanţare a deficitului şi datoriei publice pentru circa 4 luni se află în parametrii conveniţi. În prezent, soldul buffer-ului este de 4,787 mld. euro respectiv cu 14% mai mare faţă de 8 mai 2012.
România dispune în conturile FMI de o linie de credit de 3,2 mld. euro, sumă la care Guvernul USL nu îşi propune să apeleze, deoarece, aşa cum am arătat anterior, România se bucură de încrederea pieţei financiare interne şi internaţionalece îi asigură finanţarea necesară.

FINANŢAREA SUSTENABILĂ A DEFICITULUI DE CONT CURENT. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe la finele mandatului guvernului precedent, era de numai 8,4%, în timp ce la finele lunii august acelaşi indicator se situează la 30,1%, ceea ce corespunde unei îmbunătăţiri de 3,6 ori.

ACELERAREA RITMULUI REFORMELOR STRUCTURALE. Am realizat reforme structurale la nivelul companiilor de stat. Am privatizat/suntem în curs de privatizare integrală sau a unor pachete minoritare de acţiuni la unele societăţi cu capital de stat din domeniile energie, transport,precum şi la Posta Română. Am implementat procedurile de liberalizare graduală a preţurilor la gaze naturale şi energie electrică (angajament al guvernului Boc în faţa creditorilor externi). Vom aplica o politică transparentă şi clară privind subvenţionarea consumatorilor vulnerabili, finanţată prin impunerea unei taxe pe veniturile excepţionale ale companiilor din energie.  Am restructurat Hidroelectrica, în scopul atingerii nivelului real de profitabilitate pe care îl conferă potenţialul societăţii începându-se prin anularea contractelor de vânzare în pagubă a energiei electrice către “băieţii deştepţi”  Am parcurs toate procedurile legale în vederea vânzării unui pachet minoritar de acţiuni la Transgaz, demers care se află în faza finală de realizare. Am oferit spre privatizare pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Oltchim, angajament asumat în faţa partenerilor externi încă din iunie 2011 de guvernul din acea perioadă care şi-a asumat vânzarea societăţii până la finalul anului 2011. Guvernul Ponta a plătit salariile restante la Oltchim şi a repornit combinatul. În plus, se pregăteşte o nouă procedură de privatizare.
Am finalizat procedurile de selectare şi numire a managementului privat la un prim grup de societăţi comerciale aparţinând statului,dintre care la Tarom au fost desemnaţi deja managerii privaţi. Am eficientizat astfel companiile de stat cuprinse în acest program. Am eliminat din pierderile unor companii de stat şi am crescut profitabilitatea altora dintre aceste societăţi.

STIMULAREA MEDIULUI DE AFACERI PRIVAT PRIN MĂSURI FISCALE. Măsuri legiferate care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013:
Introducerea TVA la incasare pentru contribuabilii cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 2.250.000 lei. Beneficiari - aproximativ 430.000 de plătitori de TVA, care reprezintă aproximativ 92% din numărul total al plătitorilor de TVA.
Simplificarea declarării şi plata impozitului pe câştigurile de capital prin renunţarea la declararea trimestriala şi efectuarea de plăţi anticipate trimestriale în favoarea declarării şi plăţii anuale. Măsura are ca scop simplificarea administrării impozitului pe venit şi încurajarea dezvoltării pieţei de capital.
Transpunerea prevederilor Directivei 2010/45/CE referitoare la emiterea facturilor, care va oferi contribuabililor securitate juridică în ceea ce priveşte obligaţiile de facturare, prin stabilirea unor reguli clare privind informaţiile cuprinse în facturi şi termenul limită de emitere a facturilor în cazul tranzacţiilor transfrontaliere.

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.