VICTOR PONTA rade la TELEVIZOR in timp ce a crescut DATORIA PUBLICA cu 11 MILIARDE EURO!...

Scris de Coriolan Onescu | Publicat in 22.05.2015 22:33 | Publicat in NATIONAL | Tipareste pagina

Curtea de Conturi a Romaniei a facut public Raportul de Audit de Performanţa Evaluarea managementului datoriei publice in perioada 2012 - 2014 la Ministerul Finanţelor Publice.
Datoria publica a Romaniei a manifestat o tendinta de crestere continua, la 31.12.2014 ajungand la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), fata de nivelul inregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro).
Curtea de Conturi apreciaza ca in conditiile mentinerii unui ritm de crestere al datoriei publice guvernamentale care devanseaza ritmul de crestere al economiei, riscul de solvabilitate va creste, cu toate ca raportul dintre datoria publica guvernamentala si produsul intern brut se situeaza cu mult sub pragul de alerta de 60%.
Totodata, se subliniaza faptul ca din ratiuni de sustenabilitate in grupul economiilor emergente, precum si pentru a modera cheltuielile cu dobanzile si impactul acestora asupra deficitului primar, BNR a propus ca procesul de consolidare fiscala trebuie sa plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.

Sinteza Curţii de Conturi a principalelor constatari şi concluzii rezultate in urma misiunii de audit al performanţei

1. Datoria publica a Romaniei, in perioada analizata, a manifestat o tendinta de crestere continua, la 31.12.2014 ajungand la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), fata de nivelul inregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro).
2. In perioada auditata datoria publica in euro pe locuitor a inregistrat o creştere semnificativa, astfel incat la data de 31.12.2014 era de 3.313,9 euro/locuitor fata de 2.705,6 euro/locuitor la data de 31.12.2012, ceea ce indica faptul ca ritmul de indatorare al ţarii s-a accelerat.
3. Avand in vedere raportul dintre datoria publica si PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o marime relativa de 40,4% din PIB in anul 2012 la 41,9% in anul 2013, pentru ca in anul 2014 sa ajunga la 44,1% cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale.
4. In aceeaşi perioada, cresterea datoriei publice a depasit nevoia de finantare a deficitului.
5. Cu toate ca raportul dintre datoria publica guvernamentala si produsul intern brut se situeaza cu mult sub pragul de alerta de 60% (prevazut in tratatul de la Maastricht -Tratatul Uniunii Europene publicat in Jurnalul Oficial C191 din 29 iulie 1992), apreciem ca in conditiile mentinerii unui ritm de crestere al datoriei publice guvernamentale care devanseaza ritmul de crestere al economiei, riscul de solvabilitate va creste.
Acesta constituie un motiv in plus pentru adoptarea unei conduite proactive, prin continuarea adoptarii de catre Guvern a masurilor de consolidare fiscala. Banca Nationala a Romaniei [Directia Stabilitate Financiara] subliniaza faptul ca din ratiuni de sustenabilitate in grupul economiilor emergente, precum si pentru a modera cheltuielile cu dobanzile si impactul acestora asupra deficitului primar, procesul de consolidare fiscala trebuie sa plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.
6. Ca şi in anii precedenţi, in perioada 2012 – 2014 datoria publica guvernamentala interna a fost detinuta integral de sectorul bancar privat, creandu–se astfel un cerc vicios intre datoria publica si consolidarea bancara. Apreciem ca, in calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populatiei si ale societatilor comerciale, bancile deţin o pozitie privilegiata pe piata. Intrucat acestea trebuie sa–si valorifice resursele, prin plasarea lor in titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc.
7. Pentru perioada 2012 – 2014 se observa faptul ca in totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publica guvernamentala interna contractata prin imprumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1 % in anul 2012 la 16,9% in anul 2014.
8. Avand in vedere atat riscul de schimb valutar care poate genera probleme majore, cat si necesitatea cresterii volumului exporturilor astfel incat sa fie asigurata valuta necesara pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale interne, apreciem drept pozitiva strategia MFP de contractare a datoriei publice guvernamentale interne in moneda nationala.
9. In perioada analizata, nu a existat un echilibru intre imprumuturile cu rata dobanzii fixa si cele cu rata dobanzii variabila contractate de pe piata interna, aşa cum era prevazut in strategiile de administrare a datoriei publice. Astfel, in anul 2012, raportul privind ponderea datoriei publice guvernamentale interne cu rata dobanzii fixa şi rata variabila a fost de 59,2 % şi, respectiv 40,8%, in anul 2013 raportul a fost de 71,9% şi 28,1 %, iar in anul 2014 de 68,8 % şi 31,2 %. Aceasta structura a datoriei publice guvernamentale interne genereaza mentinerea unui risc de rata a dobanzii.
10. In structura pe destinatii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost detinuta de datoria contractata pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice. In concluzie, datoria publica guvernamentala interna directa a fost utilizata aproape in totalitate pentru finaţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice, finaţarea de proiecte avand o pondere nesemnificativa de 0,1% din total datorie publica guvernamentala interna. Apreciem ca politica de contractare a imprumuturilor de stat trebuie sa fie orientata catre efectuarea de cheltuieli productive si anume realizarea de investitii in resurse umane, in infrastructura, in cercetare, investitii in tehnologie si tehnica avansata si alte activitati benefice pe termen lung, care pot sa asigure in viitor atat rambursarea obligatiunilor emise si plata dobanzilor aferente, cat si dezvoltarea economiei in ansamblu.
11. Referitor la maturitatea imprumuturilor contractate de catre MFP pe pietele externe de capital, imprumuturi ale caror scadente au fost stabilite in anul 2022 la data de 07.02, in anul 2020 la data de 18.09 şi in anul 2024 la data de 22.01, data de 24.04 şi 28.10, subliniem faptul ca MFP trebuia sa se orienteze catre maturitati diferite care sa asigure evitarea varfurilor de datorie, al riscului de refinanţare şi implicit al creşterii serviciului datoriei publice.
12. Datoria publica guvernamentala externa contractata pentru finantarea de proiecte se situeaza la un nivel ingrijorator de scazut comparativ cu datoria publica guvernamentala externa contractata pentru sustinerea balantei de plati, consolidarea rezervei valutare, finantarea de deficit si refinantarea datoriei publice. Mai mult, in anul 2014 ponderea imprumuturilor externe contractate in scopul finantarii unor proiecte prioritare pentru economia romaneasca in total datorie publica guvernamentala externa a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23,0%.
13. Deşi MFP a utilizat imprumuturile pentru asigurarea necesarului de finanţare, avand in vedere minimizarea costurilor prin plata comisioanelor de neutilzare din bugetul de stat, urmare neefectuarii la timp a tragerilor din imprumuturile contractate şi subimprumutate ordonatorilor principali de credite, pentru cinci imprumuturi in valoare de 2.570 milioane euro, Ministerul Finanţelor Publice a platit comisioane in valoare de 11,5 milioane euro. Referitor la imprumuturile contractate de catre MFP ale caror scadente au fost stabilite in anul 2023 la data de 01.02, in anul 2024 la data de 01.02 şi in anul 2032 la data de 01.03 şi data de 15.05 precizam ca rambursarea sumelor de tip bullet ar putea creea un varf al datoriei publice.
14. In ceea ce priveste serviciul datoriei publice, se constata ca pentru perioada analizata acest indicator a avut o evolutie fluctuanta. Cel mai mare nivel al serviciului datoriei publice a fost atins in anul 2013, cand acesta a ajuns la o valoare de 68.710,3 milioane lei. Ritmul de crestere al serviciului datoriei publice a fost superior atat ritmului de crestere al PIB, cat si ritmului de crestere al cheltuielilor bugetului general consolidat ceea ce poate conduce la indatorarea excesiva a generatiilor viitoare.
15. De asemenea, menţionam faptul ca in anul 2024 statul roman are de ramburasat suma totala de 2.750 milioane Euro şi 1.000 milioane USD, provenind din trei imprumuturi contractate sub forma de emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe de capital. In acest sens MFP trebuie sa gaseasca soluţii pentru evitarea varfurilor scadente in condiţii cat mai eficiente şi in condiţiile limitarii riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale.
16. Ministerul Finanţelor Publice nu coreleaza tragerile din imprumuturile contractate şi subimprumutate cu alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru realizarea proiectelor, nu monitorizeaza realizarea fizica a proiectelor de catre subamprumutaţi şi nu coreleaza alocarea fondurilor (buget de stat şi imprumut) in funcţie de realizarea proiectului.
17. Utilizarea de catre Ministerul Finanţelor Publice in scopul finanţarii deficitului bugetului de stat şi refinanţarii datoriei publice in procesul de administrare a datoriei publice guvernamentale ca tip de instrument „contractarea de imprumuturi pentru proiect” nu asigura minimizarea costurilor pe termen lung şi limitarea riscurilor implicate, aşa cum stabileşte obiectivul propus prin strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.
18. Chiar daca scaderea costurilor aferente datoriei publice guvernamentale are o influenţa financiara pozitiva asupra pozitiei fiscale a statului pentru anul 2014, trebuie avut in vedere faptul ca datoria publica guvernamentala a crescut in perioada analizata ceea ce ar putea genera influenţe negative in anii urmatori.
19. In anul 2013 statul roman a suportat un efort financiar in suma totala de 54.286,6 milioane lei, efort generat de plata serviciului datoriei publice guvernamentale interne, acesta inregistrand o pondere de aproximativ 82,0% din totalul serviciului datoriei publice guvernamentale.
20. La finele perioadei financiare 2007-2013 (conform calendarului multianual al bugetului Uniunii Europene) pentru a atrage 2.308 milioane lei necesari acoperirii deficitului bugetului de stat, statul roman s-a imprumutat in condiţiile in care aceasta suma putea fi rambursata de cate Comisia Europeana din fonduri europene. Atragerea acestei sume a marit nivelul serviciului datoriei publice a statului, cu costurile aferente imprumutului, fapt ce putea fi evitat printr-un management mai eficient al mecanismului rambursarii cheltuielilor efectuate din bugetul de stat in contul programelor şi proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Avand in vedere faptul ca fenomenul analizat la nivelul bugetului de stat se regaseşte şi la nivelul celorlalte bugete componente ale bugetului general consolidat (bugetul unitaţilor administrativ-teritoriale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale pentru şomaj, bugetul instituţiilor publice autonome, bugetul instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii,etc.) se poate concluziona ca valoarea sumelor pentru care statul roman s-a imprumutat pentru a acoperirea deficitul este mai mare, in condiţiile in care avea de primit sume importante de la Uniunea Europeana, crescand nejustificat serviciul datoriei publice.
Monitorizarea reintregirii bugetelor din care s-au efectuat plaţi in contul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile nu este o activitate in sarcina direcţiilor care administreaza datoria publica, dar trebuie sa constituie o preocupare a Ministerului Finanţelor Publice pentru dimensionarea deficitului bugetar la un nivel optim.
21. In opinia noastra, la nivelul MFP ar trebui identificate şi alte surse pentru finanţarea deficitului bugetului de stat in afara bufferul-ui creeat pentru imbunataţirea modului de gestiune şi a profilului de maturitate al datoriei publice.
22. In perioada analizata, Guvernul a anulat datorii la fondul de risc in suma totala de 3.167,254 milioane lei, din care 1.829,885 milioane lei, reprezentand majorari de intarziere.
23. In ceea ce priveşte gradul de recuperare a sumelor reprezentand rate de capital, dobanzi, comisioane şi alte costuri aferente cu sau fara obligaţiile fiscale accesorii reprezentand majorari şi penalitaţi de intarziere la fondul de risc, atat pentru operatori economici garantaţi de stat sau subimprumutaţi cat şi beneficiarilor programului pentru IMM-uri , nivelul incasarilor a avut o evoluţie fluctuanta, astfel: 28,10% in 2012, 62,98% in 2013 şi 34,49% in anul 2014.
24. In perioada analizata 2012-2014, gradul de conformare a agenţilor economici garantaţi /subimprumutaţi, prin plata voluntara la fondul de risc, a scazut vertiginos, de la 24% in anul 2012 ajungand la 6% in 2014. Acest trend descrescator determina o creştere a cheltuielilor bugetare, punand o amprenta negativa asupra deficitului bugetului de stat şi aşa destul de impovarat.
25. Deşi a fost inclusa in strategia de administrare a datoriei publice, in scopul largirii bazei de investitori, susţinerii pieţei titlurilor de stat şi promovarii comportamentului de economisire pe termen lung, masura lansarii emisiunii titlurilor de stat adresate populaţiei nu a fost pusa in practica pana la 31.12.2014.
26. In urma analizei, se poate concluziona ca in timp ce o parte din sumele trase din imprumuturile contractate de la bancile externe in perioada 2003-2011, pentru finanţarea proiectelor de investiţii, sunt utilizate la rambursarea imprumutului FMI din 2009 se diminuiaza posibilitatea de creştere economica, prin realizarea investiţiilor de catre ordonatorii de credite.
27. Avand in vedere ca cele 21 de imprumuturi utilizate pentru rambursarea imprumutului FMI sunt din perioada 2003 – 2011, exista un risc major ca aceste investiţii sa fie realizate parţial, cu intarziere sau sa nu mai fie realizate.
28. Bancile finantatoare au anulat in perioada 2012 – 2014 suma totala de 54,26 milioane euro si respectiv suma totala de 73,19 milioane dolari SUA aferente a 8 imprumuturi contractte de Romania prin Ministerul Finanţelor Publice pentru finanţarea unor proiecte.
29. Deşi OUG 88/2013 privind adoptarea unor masuri fiscal bugetare prevede prioritizarea investiţiilor, la nivelul MFP nu au fost dispuse masuri in vederea realizarii acestui obiectiv de o importanţa vitala pentru dezvoltarea economiei.
30. Sistemul informatic şi aplicaţiile IT care contribuie la susţinerea activitaţii privind administrarea datoriei publice nu dispun de facilitaţi care sa permita integrarea cu sistemele informatice guvernamentale cu specific bugetar sau financiar.
31. Exceptand programele de instruire cu caracter de specialitate, adresate specialiştilor IT şi utilizatorilor finali ai sistemului informatic, in urma verificarilor efectuate, echipa de audit nu a identificat un program de perfecţionare continua cu o tematica dedicata, aferenta sistemelor şi aplicaţiilor evaluate.
32. Nu a fost identificata existenţa unui sistem de indicatori de performanţa sau masuratori cu privire la estimarea satisfacţiei utilizatorilor finali ai sistemelor/aplicaţiilor informatice care susţin administrarea datoriei publice.

Documente atasate

Unele documente sunt in format PDF si pot fi citite cu ajutorul Adobe Acrobat Reader. Daca nu il aveti il puteti descarca gratuit de pe site-ul oficial Adobe

 
 

Tu ce parere ai ?


 

Ti-a placut articolul?

Daca informatia ti s-a parut interesanta, distribuie link-ul si prietenilor.